Vopsitul oamenilor
Scrisă de Mihai Gavrilescu on apr. 7th, 2018 in Ceas cu puls mereu în urmă
Oamenii se vopsesc deseori în roșu și nu doar atunci când roșesc pentru că dau ochi în ochi cu persoana iubită ci și atunci când sunt murdari de sângele unei iubiri pe care au înjunghiat-o pe la spate iubire cu al lor sens însărcinate. Același roșu îl vei vedea și pe trupul celor care execută ce-a mai rămas din moralitate …
Imposibilul zbor peste un zid
Scrisă de Mihai Gavrilescu on mart. 10th, 2018 in Ceas cu puls mereu în urmă
Se zbat în mine căutări pe care le-nțelege numai zidul. Căutarea sensului flăcării ce arde cu vreascurile pe care mi le lași mereu când îmi pleci din port. Căutarea în siemi a ce nu ți-a fost deja împrumutat ție sau nu e acum mort. Căutarea lichidului tu din eu solid. Suflet – aripi frânte. Carne – zid.
